steme aprobate legal

Descriere
                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru în care se află un legionar roman, privit din faţă, purtînd în mîna dreaptă scutul cu iniţialele VRR (VIRTUS ROMANA REDIVIVA), iar cu mîna stîngă sprijinind suliţa, toate de argint.
      Personajul este flancat de cîte un ecuson roşu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stînga, cu două ciocane încrucişate, suprapuse peste o roată dinţată, ambele din acelaşi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.

Semnificaţii
      -legionarul roman şi podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfăşurat în antichitate în această zonă;
      -deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA aminteşte de vitejia ostaşilor regimentului de graniţă din Banat;
      -albina evocă tradiţionala activitate a locuitorilor - apicultura;
      -cele două ciocane încrucişate sunt un străvechi simbol al mineritului;
      -roata dinţată evocă activităţile economice specifice zonei şi evidenţiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă şi metalurgică.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite tăiat, având partea superioară despicată; în primul cartier, pe câmp roşu, se află o poartă de aur dotată cu o cruce şi cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur; în spaţiul deschis al porţii se zăresc un ciorchine de strugure şi o frunză de viţă de vie, de asemenea, de aur; în cartierul secund, pe câmp de azur, un grifon de argint, limbat roşu, ţinând cu gheara dreaptă o spadă, iar cu cea stângă, o balanţă, ambele din acelaşi metal.
      În partea inferioară, pe fond de aur, o carte deschisă, naturală.
      Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate.

Semnificaţii
      -poarta relevă valoarea creaţiei folclorice;
      -strugurii, ponderea pe care a avut-o în trecut viticultura;
      -sabia, participarea locuitorilor la lupta de apărare;
      -balanţa, atributul organului administrativ orăşenesc;
      -cartea deschisă aminteşte importantele instituţii culturale existente în această urbe (Biblioteca Bethlen, constituită în anul 1662, şi Muzeul de Ştiinţe Naturale, în anul 1796).
      -coroana murală cu cinci turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rang de municipiu.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite despicat.
      În prima parte, pe câmp roşu, o construcţie religioasă monumentală, cu trei turle terminate fiecare cu câte o cruce, totul de aur.
      Partea a doua este tăiată.
      În cartierul superior, pe fond albastru, un steag având flamura prinsă de o hampă plasată în bandă, peste care broşează două săbii încrucişate, cu lamelă în sus, totul de argint.
      În partea inferioară, pe fond de aur, un caduceu negru.
      La baza scutului, broşând peste linia despărţitoare, o eşarfă albastră pe care s-a scris, cu argint, cifra 1290.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţii
      -edificiul religios evocă credinţa păstrată cu stăruinţă de localnici, precum şi edificiile de acest fel existente în localitate;
      -steagul şi armele amintesc participarea locuitorilor la evenimentele cruciale ale istoriei neamului;
      -caduceul evocă activitatea comercială;
      -eşarfa cu cifra 1290 marchează data primei atestări documentare a aşezării;
      -coroana murală cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rang de oraş.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă şi în bară, cu trei cartiere.
      În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Ţării Româneşti, de aur, însoţită de soare în dreapta şi de lună în stânga, tot de aur.
      În cartierul doi, în câmp roşu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoţit în dreapta de o rază luminoasă şi în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze.
      În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din şapte dealuri, se află doi lei rampanţi, afrontaţi, de culoare roşie, ţinând între labe o spadă neagră.
      În şef, în câmp de hermină, se regăseşte coroana de oţel a României, în culoare naturală.
      Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieşind.

Semnificaţii
                    Coroana din şef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea aminteşte atât de independenţa României, obţinută în anul 1877, cât şi de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918.
      Acvila cruciată, capul de bour şi leii rampanţi sunt simbolurile tradiţionale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârşit în anul 1918.
      Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul şi este semnul distinctiv adoptat pentru toate localităţile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei.
      Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp roşu se află un leu rampant, de aur, cu capul şi trupul în profil, ridicat pe labele din spate.
      Leul poartă o coroană foliată, numită în heraldica transilvăneană Corona Regia.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate.

Semnificaţii
                    Smalţul roşu al scutului simbolizează autonomia locală constituţională.
      Leul de aur reprezintă puterea, îndrăzneala, generozitatea şi independenţa.
      Coroana foliată semnifică statutul de oraş liber regal.
      Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond albastru, împărţit în două de un brâu undat, de aur.
      În câmpul superior se află un cap de cerb, de aur, îngulerat cu o roată dinţată de culoare neagră.
      În câmpul inferior se află două pumnale dacice (sica) încrucişate, de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţii
                    Capul de cerb simbolizează fauna zonei.
      Roata dinţată semnifică tradiţia locuitorilor în prelucrarea metalelor.
      Pumnalele încrucişate reprezintă arme de luptă (sica) cu care era înzestrat luptătorul dacic, descoperit în mormântul de pe Dealul Cetăţii.
      Brâul undat reprezintă râul Cugir.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmpul scutului, pe fond albastru, se află un animal fantastic denumit grifon, de aur, cu cap de pasăre, limbă roşie şi aripile desfăcute, ţinând în gheare două ciocane de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţii
                    Elementele stemei sunt preluate din vechea stemă a oraşului, care era cunoscut încă din antichitate ca un important bazin minier aurifer.
      Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat, compus din 3 partiţii.
      În partiţia I, în câmp roşu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru.
      În partiţia II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broşează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie.
      În partiţia III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţii
                    Coiful de soldat roman semnifică prezenţa veche a civilizaţiei romane din această zonă.
      Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupaţia de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării.
      Brâurile undate simbolizează râul Mureş care străbate aşezarea.
      Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Descriere
                    Scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu undat de argint.
      În partea superioară, pe fond albastru, se află un vultur cu crucea în cioc, de aur.
      În partea inferioară, pe fond roşu, se află un brad cu rădăcină, de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţii
                    Vulturul cu crucea în cioc reprezintă un element component din blazonul familiei Petru Pavel Aron de Bistra.
      Brâul undat semnifică râul Arieş care străbate localitatea.
      Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.