Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În partea dreaptă, în câmp roșu, se află un porumb cu știulete de aur.
      În partea stângă, în câmp auriu, se află un copac dezrădăci-nat în culori naturale (verde și maro).
      În partea inferioară, în câmp verde, se află un personaj mas-culin, văzut din față, îmbrăcat în costum popular, format din cămașă cu mâneci lungi și pantaloni largi, totul de argint; deasupra costumului poartă o vestă neagră și în picioare are ghete negre; pe cap poartă o pălărie de aur cu boruri rotunde largi; personajul are mustață neagră și ține în mâna dreaptă un mănunchi de frunze de tutun de aur, iar în mâna stângă un ac de argint pentru înșirat frunzele acestei plante.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Porumbul simbolizează fertilitatea, rodnicia locurilor, cultura cerealelor şi una din ocupaţiile de bază a locuitorilor, agricultura.
      Pomul dezrădăcinat reprezintă pepinierele de pomi fructiferi aflate în zonă.
      Personajul masculin reprezintă un cultivator de tutun și simbolizează o altă ocupație de bază, cultivarea tutunului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef de un brâu undat de argint.
      În şef, în câmp albastru, este amplasat un angrenaj din două roţi dinţate, flancate dreapta-stânga de câte un mănunchi format din şapte spice de grâu, totul de aur.
      În centru, în câmp roşu, se află o fântână arteziană, compusă din două socluri pentagonale, cu feţe trapezoidale. Pe soclul superior, pe care se află statuia unui înger, sunt amplasate două plăci dreptunghiulare, inscripţionate.
      Soclul inferior se află într-un bazin colector de piatră pentagonal, din care ies cinci stâlpi pe care se află tot atâtea plăci inscripţionate.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Monumentul arhitectural “Fântâna îngerului” reprezintă elementele istorice ale localităţii. Denumirea acesteia provine de la una din cele cinci fântâni pe care le-au săpat şi pe care au aşezat statuia unui înger coloniştii germani aduşi aici în anul 1766. Pe plăci este înscrisă aşezarea geografică şi istoria comunei.
      Brâul undat reprezintă râul Mureş, care traversează localitatea.
      Mănunchiurile de spice de grâu simbolizează cea mai veche ocupaţie a locuitorilor, agricultura, iar angrenajul roţilor dinţate, potenţialul industrial al localităţii.
      Cele două mănunchiuri şi cele două roţi dinţate indică numărul satelor componente ale comunei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află o cruce treflată de aur, flancată de două spice de grâu de aur, încrucişate în partea de jos
      În vârful scutului, în câmp albastru, se află un topor de argint, de luptă, cu disc, din epoca bronzului.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Crucea reprezintă instituţiile de cult de pe teritoriul localităţii.
      Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Brâul undat reprezintă râul Mureş.
      Toporul face referire la descoperirile arheologice din zonă.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat.
      În interiorul scutului se află un mozaic medieval pe fond negru, compus din 4 elemente vegetale roşii suprapuse de o floare cu petale în formă de cruce, de aur.
      În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află o fascie undată de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Mozaicul reprezintă una dintre descoperirile arheologice din interiorul bisericii mănăstirii Bizere, aflată în apropierea localităţii.
      Fascia undată simbolizează rîul Mureş, care străbate localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp argintiu, se află o terasă neagră din care iese un butuc de viţă-de-vie cu ciorchini roşii şi două frunze verzi, având în senestra un ulcior de lut, cu toarta spre stânga.
      În partea inferioară, în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur, înmănunchiate.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Butucul de viţă-de-vie reprezintă tradiţia străveche în cultivarea viţei-de-vie, atestată documentar din secolul al XIII-lea. Vinurile de Miniş sunt renumite în Europa încă din secolul al XVIII-lea.
      Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor compo-nente ale comunei.
      Ulciorul reprezintă o altă ocupaţie de bază a locuitorilor, olăritul.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat în partea superioară şi despicat.
      În interiorul scutului se află o biserică de argint, văzută din faţă.
      În partea superioară, în stînga, în cîmp auriu, se află un brad verde dezrădăcinat.
      În partea inferioară, în cîmp roşu, pe o terasă verde, se află un călăreţ cu armură, care ţine în mîna dreaptă o suliţă, totul de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Construcţia de argint simbolizează biserica voievodală din secolul XIV.
      Bradul reprezintă bogăţia silvică a zonei.
      Călăreţul simbolizează participarea oastei româneşti, condusă de voievodul Moga şi fiii săi, la lupta împotriva turcilor din Cîmpia Mierlei, din anul 1448.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află o ladă de zestre de aur, decorată cu motive geometrice.
      În vîrful scutului, în cîmp auriu, se află un stejar dezrădăcinat, în culori naturale.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Lada de zestre aminteşte de una din îndeletnicirile de odinioară ale locuitorilor.
      Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află silueta clădirii unui castel de argint privită din faţă, cu trei turnuri cu ferestre negre, dintre care cel din dreapta mai înalt, cu acoperiş conic, retezat, cu lucarnă. Turnul are la primul nivel o fereastră pătrată, la al doilea nivel o fereastră arcuită, la al treilea nivel o fereastră rotundă, iar la al patrulea nivel două ferestre arcuite, aşezate vertical. Turnul din mijloc are o uşă neagră, boltită, la care se ajunge urcând două trepte, fiind străpuns de două ferestre dreptunghiulare, aşezate vertical, şi este terminat cu un acoperiş boltit încărcat cu o lucarnă, având în vârf o giruetă. Turnul din stânga are la primul nivel două ferestre pătrate, la al doilea nivel o fereastră dreptunghiulară, iar la al treilea nivel două ferestre dreptunghiulare, fiind terminat cu un acoperiş boltit încărcat cu o lucarnă, având în vârf o giruetă. Corpul din dreapta turnului central are formă dreptunghiulară, încărcat cu şase ferestre arcuite negre, aşezate vertical, şi şase ferestre mai mici pătrate în partea de jos, cu acoperiş în două ape străpuns de trei lucarne, aşezate vertical. Corpul din stânga are două nivele: primul nivel cu două ferestre arcuite aşezate deasupra altor două mai mici, cel deal doilea nivel cu două ferestre dreptunghiulare negre şi balcon.
      În partea inferioară, la dextra, pe fond argintiu, se află un arbore ornamental verde, dezrădăcinat.
      În partea inferioară, la senestra, în câmp roşu, se află un spic de grâu şi o plantă de porumb, totul de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Construcţia monumentală face referire la palatul, declarat monument istoric, datând din secolul al XIX-lea, unde funcţionează o filială a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad, fiind şi un punct de atracţie turistică (Muzeul caricaturii „Ştefan Popa Popa’s“, muzeu etnografic).
      Arborele ornamental dezrădăcinat semnifică grădina botanică din localitate.
      Planta de porumb şi spicul de grâu reprezintă activitatea specifică zonei, agricultura, iar numărul lor indică satele care alcătuiesc comuna.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În interiorul scutului, în cîmp auriu, se află două brăzdare negre, aşezate în pal.
      În partea superioară, în stînga, în cîmp roşu, se află 3 spice de aur, aşezate în pal.
      În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un căprior de aur, alergînd spre dreapta.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicele de grîu şi brăzdarele reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura.
      Căpriorul simbolizează bogăţia cinegetică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un zid de cetate cu trei ferestre negre şi două turnuri; fiecare turn are câte o fereastră şi o poartă de culoare neagră. Deasupra zidului se află un braţ în armură, de argint, cu mâna de aur, ce ţine o sabie de argint.
      În vârful scutului, în câmp roşu, se află o tulpină de porumb cu ştiulete, flancată de două spice de grâu, toate de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Zidul de cetate, braţul înarmat şi sabia semnifică luptele de apărare ale locuitorilor în timpul invaziei mongolilor din anul 1241.
      Ştiuletele de porumb şi spicele reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în cîmp auriu, se află două crenguţe de salcîm roşii cu cîte 3 frunze.
      În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un stup de argint, flancat simetric, dreapta-stînga, de cîte o albină de aur, aflată în zbor.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Frunzele crenguţelor de salcîm reprezintă numărul satelor componente ale localităţii.
      Albinele şi stupul simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, apicultura.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu turn crenelat de argint cu intrare arcuită și fereastră arcuită în partea superioară, ajurate negru. Din turn ies trei spice de grâu de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Turnul face referire la situl arheologic „Cetatea Ziridava”, iar spicele de grâu semnifică activitatea locuitorilor, și anume cultura cerealelor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, scartelat.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află un cerb lopătar de argint.
      În partea superioară, în cîmp roşu, se află o crenguţă cu floare de soc şi 5 frunze, totul de aur.
      În partea inferioară, în cîmp roşu, se află o varză de aur.
      În partea inferioară, în cîmp albastru, se află un caduceu de argint flancat de două spice de grîu de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Cerbul lopătar reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.
      Floarea de soc dă denumirea localităţii.
      Varza şi spicele de grîu simbolizează principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, legumicultura şi agricultura.
      Caduceul semnifică faptul că este o localitate de frontieră, aflîndu-se la 12 km de graniţa cu Ungaria.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, scartelat, tăiat de o fascie undată albastră.
      În partea superioară, este reprezentată o construcţie, de argint, cu o uşă de intrare, flancată de patru ferestre şi două turnuri cu acoperiş trapezoidal.
      În vîrful scutului, pe un postament îngust, se află o troiţă atipică, de argint, compusă din două coloane care se unesc în semicerc, în partea de sus, suprapuse de o cruce cu trei braţe. De o parte şi de alta a postamentului se află două plăci, de argint, cu cîte un text.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Construcţia monumentală ridicată în secolul al XIX-lea evocă unul dintre cele patru castele ale familiei armene Czaran din localitate.
      Troiţa aminteşte de participarea locuitorilor la revolta anticomunistă din perioada 31 iulie-1 august 1949.
      Fascia undată simbolizează rîul Şepreuş, care dă denumirea localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.