-stema aprobată prin H.G. 849 din 11 august 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 623 din 3 septembrie 2010

                   Stema se compune dintr-un scut scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
      În partea dreaptă, în cîmp roşu, se află un buzdugan de spice de aur, împodobit cu panglici multicolore.
      În partea stîngă, în cîmp argintiu, se află o pană şi o călimară de culoare neagră.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Buzduganul de spice reprezintă un frumos obicei popular al zonei, care se desfăşoară la sfîrşitul seceratului.
      Călimara şi pana semnifică viaţa culturală a localităţii, unde s-a născut memorialistul Ion Codru Drăguşanu, participant la Revoluţia din anul 1848, vicecăpitan al comitatului Făgăraş şi bunicul matern al memorandistului Ion Raţiu.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 264 din 9 aprilie 2014 publicată în M.Of.
                                      nr. 296 din 23 aprilie 2014

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea dreaptă, în cîmp roşu, se află două însemne stilizate aurii (un arc de cerc, aşezat pe o tălpice de sanie, tăiat în pal de o săgeată cu două vârfuri).
      În vârful scutului, în câmp de aur, se află bustul unui cavaler, purtând un buzdugan pe umărul drept, iar în mâna stângă un glob de aur.
      Mobila centrală este însoţită dreapta-stânga de două cruciuliţe, cu braţele egale.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Însemnele stilizate aurii reprezintă vechiul semn de marcaj al animalelor şi ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor; numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Cavalerul este eroul eponim din legenda întemeierii comunei, al cărui nume medieval a fost “Heldsdorf” (Satul Eroului).
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 439 din 28 aprilie 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 329 din 19 mai 2010

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
      În partea dreaptă, în cîmp roşu, se află un semn auriu a cărui formă este de cheie întoarsă, cu marginea dreaptă alungită.
      În partea stîngă, în cîmp argintiu, se află o lalea cu tulpină, frunze verzi şi floare roşie, încărcată cu pete de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Semnul auriu este marca juridică de odinioară a comunei Hărman.
      Planta semnifică laleaua pestriţă, plantă rară, ocrotită, care creşte în locul numit Izvorul Rece, situat între satele Hărman şi Podu Oltului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 114 din 20.03.2013 publicată în M.Of. nr.
                                         193 din 05.04.2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tŧiat în partea superioară.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află clădirea unui joagăr hidraulic, văzută din faţă, cu un buştean prins în angrenaj, de argint; frontal-lateral stînga se află roata morii.
      În vîrful scutului, în cîmp roşu, se află 5 brazi de argint, surmontaţi de un cap de cerb de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Joagărul hidraulic face referire la instalaţiile tradiţionale acţionate hidraulic, una dintre ele fiind funcţională în satul Copăcel.
      Brazii şi capul de cerb reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei, iar numărul brazilor indică numărul satelor componente ale localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 114 din 20.03.2013 publicată în M.Of. nr.
                                         193 din 05.04.2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.
      În interiorul scutului se află un deal cu 3 piscuri de argint; pe cel din mijloc se află o cruce treflată de aur.
      Crucea este flancată în dreapta de un brad şi în stînga de un fag, ambii de argint.
      Peste deal broşează un brîu undat albastru.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Bradul şi fagul reprezintă bogăţia silvică a zonei.
      Crucea treflată este imaginea simbolică a Bisericii ortodoxe cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în jurul căreia se concentrează viaţa spirituală a localităţii.
      Brîul undat simbolizează atît drumul de legătură dintre Ţara Bîrsei şi Ţara Făgăraşului, cît şi Valea Holbavului, care străbate localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 439 din 28 aprilie 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 329 din 19 mai 2010

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, avînd în vîrful scutului un cîmp albastru, separat de o linie undată.
      În centrul scutului se află doi urşi negri afrontaţi, ieşind din linia undată şi ţinînd un alun verde cu fructe naturale.
      În vîrful scutului se află un semn în formă undată, de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Alunul se regăseşte în sigiliul comunei din anul 1791. Semnul undat - litera N - reprezintă marca juridică de odinioară a comunei Măieruş, provenind de la vechea denumire a localită ţii Nu bach.
      Urşii simbolizează bogăţia cinegetică a zonei, iar numărul de urşi semnifică numărul satelor care alcătuiesc comuna.
      Vîrful scutului tăiat de o linie undată reprezintă rîul Olt care străbate localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 439 din 28 aprilie 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 329 din 19 mai 2010

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în cîmp de argint, se află un trofeu cu coarne de bivol de culoare neagră.
      În vîrful scutului, în cîmp verde, se află cinci spice de grîu, surmontate de o cruce treflată, toate de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicele de grîu şi trofeul cu coarne de bivol simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi zootehnia, iar numărul spicelor reprezintă satele din componenţa comunei.
      Crucea treflată simbolizează Biserica Ortodoxă - monument istoric, datînd din anul 1779.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 354 din 30 aprilie 2014 publicată în M.Of.
                                      nr. 370 din 20 mai 2014

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu vârf de ţeapă.
      În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un cap de cerb cu gât de aur, văzut din faţă.
      În partea stângă, în câmp roşu, se află o biserică de aur stilizată, aşezată frontal, având un turn în stil baroc târziu, cu acoperişul surmontat de o cruce; corpul turnului prezintă două ferestre arcuite suprapuse despărţite de o cornişe dreptunghiulară; uşa de la intrare este dreptunghiulară cu ancadrament, având deasupra o fereastră arcuită; în dreapta şi în stânga uşii se află câte o fereastră arcuită mai mică.
      În vârful de ţeapă, în câmp albastru, se află un brad de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Bradul şi capul de cerb reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.
                   Biserica evocă Biserica Adormirea Maicii Domnului, construi-tă în anul 1813, în Cheia, sat component al localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 911 din 20 noiembrie 2013 publicată în M.Of. nr.
                                         763 din 9 decembrie 2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, în care se află un glob crucifer cu o cruce treflată din aur.
      Globul este flancat în partea de jos de două frunze de stejar de baltă din aur, privite din profil.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Câmpul albastru al scutului reprezintă bogăţia izvoarelor, care alimentează cursurile de apă de munte curate şi puternic oxigenate, având o floră şi faună specifice.
      Globul crucifer reprezintă un însemn adus de cavalerii teutoni în anul 1218, făcând referire la misiunea apostolică a Ordinului Cavalerilor Teutoni.
      Frunzele de stejar simbolizează stejarul de baltă, specie dezvoltată pe suprafeţele mlăştinoase din localitate, specie ocrotită ca monument al naturii, astăzi găsindu-se în ariile protejate.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 114 din 20 martie 2013 publicată în M.Of. nr.
                                         193 din 5 aprilie 2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.
      În interiorul scutului, în partea superioară, se află o floare de colţ de argint, iar în vîrful scutului se află 3 stînci de argint, stînca din mijloc fiind mai înaltă.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Floarea de colţ reprezintă flora regiunii, iar cele 3 stînci simbolizează cadrul geografic local reprezentat de Munţii Făgăraş.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 849 din 11 august 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 623 din 3 septembrie 2010

                   Stema se compune dintr-un scut scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu zimţat (chevron dublu), de argint.
      În partea superioară, în cîmp de hermină, se află o cruce treflată de aur.
      În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află în dreapta un soare heraldic, iar în stînga o lună Crai Nou de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Cîmpul de hermină şi crucea treflată fac trimitere la ctitoria brîncovenească de la Sîmbăta de Sus.
      Cei doi aştri sunt preluaţi din vechile sigilii, din anul 1851, ale comunelor Sîmbăta de Răsărit şi Sîmbăta Apuseană.
            Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 439 din 28 aprilie 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 329 din 19 mai 2010

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află două aripi de argint.
      În vîrful scutului, în cîmp roşu, se află două chei de aur încrucişate.
            Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Aripile amintesc de Şcoala de Planorism înfiinţată în anul 1937, iar cheile sunt simbolul binecunoscut al Sfîntului Petru, de unde şi numele localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 114 din 20.03.2013 publicată în M.Of. nr.
                                         193 din 05.04.2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tŧiat în furcă răsturnată.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află un dragon înaripat de argint, văzut din profil, cu coroană de aur şi limbă roşie.
      În partea superioară, în cîmp roşu, se află 3 narcise.
      În vîrful scutului, în cîmp verde, se află o biserică-hală de argint, văzută din faţă, terminată cu un fronton trapezoidal.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Dragonul înaripat şi încoronat face referire la vechea stemă a localităţii, care în anul 1736 era capitală de ocol.
      Narcisele reprezintă rezervaţia naturală din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Biserica simbolizează vechiul lăcaş de cult, biserica cisterciană (actualmente luterană), construită în formă de bazilică romanică, atestată documentar în anul 1211 şi considerată a doua ca vechime dintre bisericile aflate în sud-estul Transilvaniei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 114 din 20.03.2013 publicată în M.Of. nr.
                                         193 din 05.04.2013

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.
      În partea superioară, cîmpul este tăiat de o fascie dublu zimţată de argint.
      În partea inferioară se află un brîu undat de argint, surmontat de litera "T" dublată, de aur.
      În vîrful scutului se află bule de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Fascia dublu zimţată reprezintă Munţii Ciucaş, iar fascia undată simbolizează rîul Tărlung, care dă denumirea localităţii.
      Bulele de argint fac referire la apa minerală Zizin, îmbuteliată în localitate.
      Litera "T" dublată aminteşte de figura vechiului sigiliu.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 96 din 10 februarie 2015 publicată în M.Of. nr.
                                         141 din 25 februarie 2015

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în bară de aur.
      În partea stingă-sus se află un brad de argint.
      În partea dreaptă-jos se află o intrare de tunel neagră cu încadrament de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Bradul simbolizează activitatea specifică zonei, exploatarea forestieră.
      Bara de aur reprezintă drumul care face legătura între Transilvania şi "Vechiul Regat".
      Intrarea de tunel face referire la Tunelul Teliu, de pe calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului, fiind cel mai lung tunel de cale ferată din România, situat pe raza comunei Teliu, cu o lungime de 4.369,5 m.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. 849 din 11 august 2010 publicată în M.Of.
                                      nr. 623 din 3 septembrie 2010

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un zid de argint.
      În partea superioară, în cîmp albastru, se află trei brazi de argint.
      În vîrful scutului, în cîmp roşu, se află o floare de colţ de argint.
            Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Brazii reprezintă bogăţia silvică a zonei.
      Zidul sugerează prezenţa unei fortificaţii medievale în zonă.
      Floarea de colţ, specifică zonei, este ocrotită de lege, fiind monument al naturii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.