-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp verde, se află doi ciorchini de struguri cu câte două frunze de aur.
      În partea inferioară, în câmp de argint, se află o terasă vălurită verde, pe care tronează un berbec merinos văzut din semiprofil spre dreapta.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Aşezarea este vestită în cultivarea strugurilor, soiul "ciuchician".
      Relieful zonei este deluros, iar locuitorii se ocupă cu creşterea oilor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelişul lor, de aur.
      În partea inferioară, în câmp roşu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broşează două ciocane minereşti încrucişate, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fâneţe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor.
      Aţezarea fiind într-o zonă submontană, alunul este larg răspândit.
      Gura de mină neagră evidenţiază ponderea activităţii miniere în economia localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur.
      În centrul scutului, într-un triunghi, este aşezat, pe o terasă verde, un coş de cărămidă roşu, plasat în câmp de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Călimara şi pana de argint fac trimitere la istoricul şi arheologul de renume, născut aici, Constantin Daicoviciu.
      Floarea-soarelui reprezintă bogăţia zonei, iar cultivarea ei, principala ocupaţie a locuitorilor.
      Coşul de cărămidă reprezintă ocupaţia tradiţională, şi anume arderea calcarului în vederea obţinerii varului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat în două părţi.
      În câmpul superior, de argint, trei copaci dezrădăcinaţi, cu trunchiurile şi rădăcinile în culoare naturală, verde şi maro.
      În câmpul inferior, pe fond roşu, o cruce de aur şi o sabie de argint încrucişate, cu vârful în sus.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Cei trei copaci evidenţiază faptul că localitatea se află într-o zonă pomicolă, favorizată de relieful colinar.
      Crucea şi sabia simbolizează religia creştin-ortodoxă a locuitorilor, în comună aflându-se o biserică din lemn, monument istoric.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.
      În primul câmp, pe fond verde, se află trei copaci, cel din mijloc dezrădăcinat, având în stânga şi în dreapta doi copaci, totul de argint.
      În al doilea câmp, pe fond roşu, se află un cercel de tâmplă, de argint.
      În al treilea câmp, pe fond albastru, se află o cruce treflată suprapusă unor formaţiuni deluroase, totul de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Cei trei copaci semnifică bogăţia silvică a zonei, precum şi pomicultura zonei de deal.
      Crucea treflată şi formaţiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creştinătatea.
      Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici şi expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 839 din 28/07/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 708 din 05/08/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp verde este reprezentat un copac dezrădăcinat, însoţit în dreapta şi în stânga de două oi păscând, totul de argint.
      În vârful scutului se află un brâu undat, format din două fascii unite, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Oile simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
      Arborele reprezintă un pom fructifer şi simbolizează principala sursă economică a zonei.
      Cele două fascii unite ale brâului undat simbolizează albia pârâurilor Ohaba şi Ramna, care prin confluenţa lor formează râul Belareca.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă, cu vârful în jos.
      În primul câmp, pe albastru, se află un peşte de argint (somn), înotând spre dreapta.
      În câmpul al doilea, pe verde, un snop de grâu legat, de aur.
      În vârful scutului, în câmp roşu, o stâncă de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Peştele reprezintă bogăţia piscicolă a zonei; vechea denumire a localităţii, Pescari, sugerează principala ocupaţie a localnicilor.
      Snopul de grâu reprezintă agricultura, activitatea de bază a locuitorilor satului Sfânta Elena, aparţinător comunei.
      Stânca reprezintă celebra stâncă Babacai, situată la intrarea în sectorul calcaros al Clisurii Dunării.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie dintr-un câmp zidit de argint.
      În partea superioară, pe fond roşu, se află o liră de aur.
      În partea inferioară, pe fond roşu, se află trei ghinde înmănunchiate şi două spice de grâu încrucişate, orientate dreapta - stânga, totul de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Zidul de argint aminteşte de vestigiile istorice descoperite pe teritoriul comunei şi care atestă existenţa aşezării încă din perioada Imperiului Roman.
      Lira de aur simbolizează bogata activitate culturală din localitate, desfăşurată de corul căminului cultural şi al bisericii ortodoxe.
      Spicele de grâu arată că ocupaţia locuitorilor este agricultura.
      Ghindele exprimă bogăţia silvică a zonei şi potenţialul turistic.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.
      În primul cartier, pe fond albastru, se află o albină de aur.
      În al doilea cartier, în dreapta, pe fond roşu, se află o roată de olar.
      În al treilea cartier, în stânga, pe fond argintiu, se află doi ciorchini de struguri albaştri, cu frunze verzi, şi un butoi de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Albina semnifică ocupaţia tradiţională a locuitorilor, respectiv apicultura.
      Roata olarului semnifică tradiţia zonei, olăritul.
      Strugurii şi butoiul reprezintă viticultura şi renumitul vin de Tirol.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr.1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, pe fond argintiu, este reprezentat capul unui cerb, văzut din profil, spre dreapta, de culoare naturală.
      În partea inferioară, pe fond albastru, este reprezentată o gură de mină, neagră, cu două ciocane încrucişate, de argint, cu zidărie din moloane, de argint, în fond verde.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Capul de cerb simbolizează bogăţia acestei zone, respectiv vânatul şi pădurile.
      Gura de mină aminteşte de exploatările miniere de fier şi alte metale de la Dognecea şi Ocna de Fier.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o linie zimţată.
      În partea superioară, în centru, se află, în câmp albastru, un soare de aur.
      Pe marginea liniei zimţate sunt plasaţi şapte arbori naturali.
      Câmpul inferior aflat sub linia zimţată este de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Soarele sugerează căldura şi ospitalitatea locuitorilor.
      Linia zimţată reprezintă relieful subcarpatic al zonei.
      Copacii reprezintă plantaţiile pomicole din zonă, precum şi pădurile de fag, stejar şi brad aflate pe culmile mai înalte.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite,tăiat şi despicat.
      În partea dreaptă, sus, în câmp de argint, se află o inflorescenţă de liliac albastru cu argintiu.
      În partea stângă, sus, pe fond verde, este aşezată o gură de mină, de argint cu arcadă neagră, peste care broşează două ciocane negre. La baza intrării în mină se află un element de zidărie de argint.
      În câmpul inferior, pe fond albastru, se află trei fascii ondulate, de argint, de aur şi de argint.
      În vârful scutului, sub cele trei fascii, se află o roată de moară cu făcaie, de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Liliacul reprezintă bogăţia naturală a localităţii, semnificând seninătatea.
      Gura de mină reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă, iar verdele şi argintul semnifică prosperitatea şi avuţia acestora.
      Cele trei fascii împreună cu roata de moară cu făcaie pun în evidenţă o ocupaţie tradiţională.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 839 din 28/07/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 708 din 05/08/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp albastru, în centru, se află o cruce de aur treflată, având la bază o semilună de aur. În dreapta şi în stânga se află câte o ramură cu frunze de stejar, cu câte două ghinde, de aur.
      În partea inferioară, în câmp roşu, pe o terasă verde, se află plasat un miel privind spre dreapta, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Crucea şi semiluna fac referire la luptele cu turcii, localitatea fiind plasată în mijlocul conflictelor duse între otomani şi habsburgi între secolele XVII-XVIII pe una dintre căile de acces ale trupelor otomane către Imperiul Habsburgic.
      Crengile de stejar reprezintă pădurile de foioase din zonă, iar mielul, ocupaţia tradiţională, oieritul.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp verde, se află un fazan în culori naturale, din profil, păşind spre dreapta.
      În vârful scutului, în câmp albastru, se află şase spice de grâu, aşezate în stea, de aur, flancate în dreapta şi în stânga de două albine, de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Brâul undat semnifică faptul că prin localitate trece râul Pogoniş, printr-o zonă cu relief deluros.
      Spicele de grâu semnifică faptul că ocupaţia de bază este agricultura.
      Albinele fac trimitere la o altă ocupaţie a locuitorilor, şi anume apicultura.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat pe ambele părţi, de argint.
      În primul cartier, pe fond roşu, se află un stejar dezrădăcinat, de argint, flancat de două cruci cu braţele egale, treflate, de aur.
      În al doilea cartier, pe fond albastru, se află două spice de grâu încrucişate în partea inferioară, de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul şi aşezarea civilă romană.
      Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
      Crucile simbolizează Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului", datând din secolul al XIX-lea.
      Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, bipartit tăiat orizontal.
      Cartierul unu, sus, este încărcat cu un cal negru alergând, spre dreapta, pe fond auriu.
      Cartierul doi, jos, este încărcat cu o pădure verde, pe fond argintiu; în coroana copacilor se află o ţapină de culoare argintie.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Calul reprezintă ocupaţia locuitorilor, respectiv creşterea cailor de rasă.
      Copacii şi ţapina simbolizează o a doua ocupaţie a locuitorilor, respectiv activitatea în zona silvică.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1759 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1027 din 08/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp roşu se află trei ciuperci de aur, aşezate pe o terasă verde.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Ciupercile fac trimitere atât la zona bogată în păduri, în care este situată localitatea, cât şi la porecla dată locuitorilor - ciupercari.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În prima partiţie, în câmp roşu, sunt reprezentate o cruce treflată, un porumbel şi o carte, toate din aur.
      În a doua partiţie, în câmp albastru, este o moară cu palete, simbolizând moara Andrieşilor.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Crucea treflată, porumbelul şi cartea sunt simboluri care se regăsesc în prezentarea Etimosia din scena "Judecata de apoi", ortodoxismul fiind semnificativ pentru această comună.
      Moara cu palete reprezintă Moara Andrieşilor, un monument istoric atestat al zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În primul cartier, pe fond negru, se află un pod de argint.
      În al doilea cartier, pe fond albastru, se află un vultur de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Podul reprezintă monumentul istoric numit Podul Turcului.
      Vulturul simbolizează monumentul eroilor din localitate.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp zidit, de argint, se află o poartă boltită, în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuţi din faţă.
      Totul este aşezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Câmpul zidit şi poarta sunt aluzie la faptul că aşezarea este prima localitate din Ţara Almăjului, denumită şi Poarta de intrare în Almăj.
      Mieii reprezintă ocupaţia locuitorilor din zonă, păstoritul, de unde şi vechea denumire, Valea Mieilor.
      Terasa verde reprezintă păşunile şi pădurile din perimetrul localităţii.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În şef, pe fond albastru, trei frunze de fag, toate de argint.
      În vârful scutului, pe fond roşu, se află trei movile, cea din centru, de argint, celelalte două, negre. În vârful movilei din mijloc, trei spice de grâu unite în partea inferioară, de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Frunzele de fag reprezintă faptul că cea mai mare pondere în exploatarea lemnului din zonă o are fagul.
      Cele trei spice de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, respectiv agricultura.
      Cele trei movile simbolizează faptul că în zonă se exploatează cantităţi însemnate de cărbune, talc, sare şi mică.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 839 din 28/07/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 708 din 05/08/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, roşu, încărcat cu un căprior de argint.
      În partea superioară, în dreapta şi în stânga căpriorului, se află câte o cruce de aur treflată.
      În vârful scutului se află o căprioară păscând, orientată spre dreapta, de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Cele două cruci reprezintă cele două biserici ortodoxe din zonă, respectiv Lăpuşnicu Mare, construită în anul 1770, şi Moceriş, construită în anul 1880.
      Căprioara reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2057 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat şi tăiat, în căprior.
      În şef, în câmp verde, se află trei miei de aur, trecând spre dreapta.
      În prima partiţie, în câmp albastru, se află o rindea de argint.
      În a doua partiţie, în câmp roşu, se află un cap de urs văzut din faţă, de aur.
      În a treia partiţie, în câmp albastru, se află trei prune aşezate pe o crenguţă cu trei frunze de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de colonişti aduşi de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, şi anume din localitatea Calea Oii.
      Rindeaua este simbolul ocupaţiei tradiţionale a locuitorilor, respectiv tâmplăria şi prelucrarea lemnului.
      Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei.
      Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi fructiferi.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1185 din 05/10/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 904 din 10/10/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
      În primul cartier, în dreapta, în câmp de argint, se află o intrare de mină, de culoare neagră, cu două ciocane încrucişate de argint.
      În al doilea cartier, în stânga, în câmp roşu, se află un arbore dezrădăcinat, de aur.
      În al treilea cartier, în dreapta, în câmp roşu, se află braţele egale, de argint, ale unei cruci treflate.
      În al patrulea cartier, în stânga, în câmp de argint, se află braţele egale, de culoare roşie, ale aceleiaşi cruci treflate.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Intrarea în mină reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, deţinând ponderea în economia localităţii.
      Pomul dezrădăcinat este imaginea fondului forestier, o bogăţie naturală a zonei.
      Crucea treflată face trimitere la elementul etnic şi religios croat, majoritar în zonă.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În prima partiţie, în câmp roşu, este reprezentat un cocoş de culoare galben-aurie.
      În a doua partiţie, pe fond albastru, lira încadrează în mijloc "Monumentul Cântecului", ambele de culoare alb-argintie.
      În a treia partiţie, în câmp de argint, este reprezentat pomul vieţii, de culoare verde.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Cocoşul reprezintă emblema pe care o purtau mărganii pe tresele grănicereşti.
      Lira reprezintă continuitatea seculară a cântecului pe aceste meleaguri; "Monumentul Cântecului", sculptură în marmură, reprezintă omagiul adus tuturor mărganilor.
      Copacul reprezintă pomul vieţii, simbolul continuităţii şi al dăinuirii pe aceste meleaguri.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr.1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, partajat în trei cîmpuri.
      În prima partiţie, în câmp albastru, este reprezentat un spic de grâu, de aur.
      În a doua partiţie, în câmp roşu, este reprezentat un cap de berbec, de aur.
      În a treia partiţie, în câmp argintiu, este reprezentată o albină de culoare neagră.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Spicul de grâu semnifică bogăţia agricolă a zonei.
      Capul de berbec semnifică ocupaţia locuitorilor din zonă.
      Albina reprezintă hărnicia, tenacitatea şi seriozitatea cetăţenilor comunei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1760 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1100 din 25/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în formă de furcă răsturnată.
      În primul cartier, în câmp roşu se află o carte deschisă, o călimară şi o pană de scris, toate de aur.
      În cartierul al doilea, în câmp argintiu se află o amforă roşie, respectiv o podoabă romană, neagră.
      În partea de jos a scutului, în câmp albastru este ruina unui teren de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Cartea, călimara şi pana de scris simbolizează activitatea cronicarului Nicolae Stoica de Haţeg.
      Amfora şi podoaba romană simbolizează faptul că localitatea a fost o renumită colonie romană.
      Ruinele terenului simbolizează turnul de pe Dealul Barcan.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în două.
      În partea superioară, în câmp de argint, se află un topor şi o furcă, aflate pe un fundal de flăcări roşii, cu aur.
      În partea inferioară, în câmp verde, se află un cap de căprior, văzut din faţă, întors uşor spre stânga, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Focul şi cele două unelte, toporul şi furca, reprezintă simbolul răscoalei ţăranilor din anul 1896.
      Capul de căprior reprezintă bogăţia cinegetică şi silvică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un grup simetric - ştiuletele de porumb flancat de două spice de grâu, de aur; la extremităţi se află două albine orientate în sus, de argint.
      În partea inferioară, În câmp verde, se află o terasă din trei coline, de pe care se ridică un arbore foios, cu ramuri şi grupuri de frunze, din aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Porumbul şi spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, şi anume agricultura.
      Albinele semnifică hărnicia locuitorilor.
      Colinele şi arborele reprezintă relieful zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în patru.
      În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află stindardul legiunilor romane, cu acvilă, văzute din profil spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint.
      În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roşu, este plasată o crenguţă de stejar, cu frunze şi două ghinde, de aur.
      În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în câmp roşu, se află un cap de berbec de aur, văzut din faţă.
      În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află cornul abundenţei, de argint, din care ies trei spice, mere, prune şi un ştiulete de porumb.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Stindardul dac şi roman aminteşte faptul că în apropiere se află zona vechilor cetăţi dacice.
      Crenguţa de stejar simbolizează fondul forestier, iar creşterea oilor şi agricultura se regăsesc în simbolul capului de berbec.
      Cornul abundenţei este imaginea bogăţiei zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp roşu se află un cristal de cuarţ, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Piatra de cuarţ reprezintă avuţia naturală cu care comuna se identifică.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 2049 din 24/11/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1160 din 08/12/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
      În dreapta, în câmp de argint, se află un vas bitronconic roşu cu picior.
      În stânga, în câmp verde, se află un cap de bour de argint.
      În şef, în câmp roşu, se află două braţe de aur, care îşi dau mâna, înveşmântate în cămăşi, pe care se află motive geometrice distincte, pe braţul drept romburi, pe braţul stâng cruci.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Vasul simbolizează vestigiile arheologice datând din neolitic, descoperite pe teritoriul comunei.
      Capul de bour aminteşte de faptul că până în anul 1948 localitatea s-a numit Valea Bourului.
      Braţele sunt simbolul prieteniei şi convieţuirii paşnice de peste 200 de ani, dintre români şi ucraineni, românii fiind reprezentaţi de motivul geometric cu romburi, iar ucrainenii de cel cu cruci.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, albastru, încărcat cu trei peşti cu capul spre dreapta, de argint, dispuşi doi la unu.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află un vas de ceramică, de aur.
      În partea inferioară se află un câmp zidit, de argint.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Brâul undat albastru semnifică faptul că localitatea este situată într-o zonă riverană fluviului Dunărea.
      Cei trei peşti (şalăi) reprezintă bogăţia piscicolă a zonei şi una dintre principalele ocupaţii ale locuitorilor.
      Zidul de argint aminteşte de vestigiile istorice care atestă existenţa aşezării încă din perioada Imperiului Roman.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 409 din 05/05/2005 publicată în M.Of.
                                      nr. 409 din 16/05/2005

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă, de argint.
      În partea superioară, în câmp de aur, se află trei munţi verzi, peste care broşează o mână, ţinând o cruce, totul de aur.
      În partea inferioară, în câmp roşu, se află o roată de aur.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Mâna de aur ţinând crucea este imaginea simbolică a luptei anticomuniste duse de preotul Coriolan Buracu în anul 1950 şi după.
      Munţii verzi fac trimitere la bogăţia silvică a localităţii, aflată în zona Semenicului.
      Brâul undat de argint simbolizează izvoarele râului Nera, iar roata reprezintă ocupaţia tradiţională a locuitorilor, rotăritul.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-stema aprobată prin H.G. nr. 1759 din 21/10/2004 publicată în M.Of.
                                      nr. 1027 din 08/11/2004

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În câmp albastru se află un taur de argint, sărind spre dreapta.
      În şef, în câmp roşu, se află două crenguţe de tei cu flori de aur, aşezate spre dreapta şi spre stânga.
      Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

                   Teiul simbolizează flora specifică zonei.
      Taurul evidenţiază una dintre principalele ocupaţii ale locuitorilor - creşterea vitelor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.