![]() Armoria Patriae |
|
Identitate şi Demnitate
|
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef, cu vârful undat de argint.
În şef, în câmp roşu, se află două brâuri de argint aşezate în săritoare.
În partea inferioară, în cîmp albastru, se află un mănunchi compus din 5 spice de grâu legate cu o panglică, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Cele două brâuri fac referire la etimologia numelui comunei, care provine din cuvântul arab curt "budin" care înseamnă "satul de la răscruce de drumuri".
Mănunchiul cu 5 spice reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente.
Vârful undat simbolizează lacul Conacu, aflat pe teritoriul localităţii.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile
rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp roşu, se află un corn al abundenţei, de aur, pe care stă un corb negru.
În vârful scutului, în câmp albastru, pe un brîu undat de argint, încărcat cu un peşte, negru, înotînd spre dreapta, pluteşte o barcă, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Cornul abundenţei, barca şi peştele simbolizează principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, agricultura şi piscicultura.
Corbul dă denumirea localităţii.
Vîrful undat reprezintă fluviul Dunărea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
Pe câmp albastru, central, se află un obelisc de argint, format din doi pilaștri centrali curbați spre exterior și adosați, pe care se sprijină, dreapta-stânga, câte două fragmente de arc de cerc, descrescătoare, întruchipând stilizat raze de soare. Stânga
sus se află un soare de aur stilizat și, în vârful scutului, trei brâuri undate de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Obeliscul este un simbol reprezentativ al stațiunii Costinești, lucrarea de artă fiind construită în anul 1969 de către Wilhelm Demeter, monumentul având o înălțime de 12 m. Din
păcate, a fost distrus în anul 2005 de inundații, fiind refăcut în 2006 de același Wilhelm Demeter, dar acum cu o înălțime mai mare, de 18,5 m, și o greutate de 200 de tone.
Soarele este emblematic pentru stațiunile litoralului românesc și reprezintă viață, bucurie, bogăție și lumină.
Brâurile undate fac referire la valurile mării.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă de o bandă de argint.
În partea superioară, în cîmp roşu, se află o amforetă de argint.
În partea dreaptă, în cîmp albastru, se află 5 spice de grîu de aur.
În partea stîngă, în cîmp albastru, se află o fîntînă tip cumpănă de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.
Amforeta face referire la descoperirile arheologice din zonă.
Spicele de grîu semnifică ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Fîntîna tip cumpănă dă denumirea localităţii.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu bustul unui personaj bărbătesc cu cioc şi mustaţă,
întors 1/2 spre dreapta, îmbrăcat cu o tunică cu epoleţi pe umeri, peste umărul drept având o eşarfă. Tunica are în partea stângă a pieptului fileturi în trei nasturi şi patru decoraţii militare, totul de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Bustul reprezintă imaginea lui Alexandru Ioan Cuza şi face trimitere la denumirea comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron de aur pe care broșează șase spice de grâu verzi.
Chevronul este flancat dreapta-stânga de câte un copac smuls de aur.
În vârful scutului se află o ovină de aur din profil spre dreapta.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Copacii fac trimitere la rezervația naturală Pădurea Dumbrăveni — „fond cinegetic”, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Spicele de grâu semnifică activitatea specifică zonei, agricultura.
Ovina reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, creșterea animalelor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară.
În partea superioară, în dreapta, pe fond roșu, se află trei spice de grâu de aur.
În partea superioară, în stânga, pe fond de argint, se află o piatră miliară cu două lespezi, totul negru. Lespezile au câte o linie meandrică ondulată de argint.
În partea inferioară, partea inferioară, pe fond albastru, se află un masiv muntos cu două piscuri de argint, asuprit de un bujor natural.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Spicele de grâu semnifică ocupația specifică zonei, agricultura, precum și numărul satelor care compun comuna.
Piatra miliară reprezintă așezarea romană târzie, iar lespezile cu înscris trimit la descoperirea din 1913.
Bujorul face parte din flora localității.
Masivul muntos reprezintă defileul Cheile Dobrogei — Masivul Geologic Cheia, rezervație naturală.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în albastru, se află un dorobanţ, având căciulă de blană cu pană de curcan, veston, mantie încheiată la un rând de nasturi, cu guler şi manşete răsfrânte,
precum şi cu epoleţi din postav, pantaloni, cizme cu carâmb înalt, centură, cartuşiere fixate în faţă şi în spate, bidon rectangular prins de centură în faţă, totul de argint.
În vârful scutului, în câmp verde, se află cinci spice de grâu în formă de evantai unite în partea inferioară, de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Călăreţul dorobanţ face referire la numele localităţii care a fost dat după Războiul de Independenţă.
Cele cinci spice de grâu sugerează faptul că localitatea se compune din cinci aşezări, iar aurul sugerează bogăţia pământului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în şef de un zid de cetate crenelat, de argint.
Partea inferioară, tăiată în bandă de argint, are, în partea dreaptă, un delfin de argint, înotînd spre dreapta, iar în partea stîngă, un clopot cu cruce de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.
Zidul crenelat reprezintă cetatea Histria.
Clopotul cu cruce simbolizează biserica ortodoxă "Sf. Treime - Sf. Nicolae" din localitate, monument istoric.
Delfinul este simbol din efigia cetăţii Histria.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu
un câmp de culoare albastră şi bordură roşie.
În câmpul albastru se află un soare de aur.
În bordura roşie se află şase spice de grâu de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Soarele dă denumirea localităţii.
Spicele de grâu semnifică ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul
de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat de argint încărcat cu doi pești albaștri.
În partea superioară, în cîmp albastru, se află efigia unui bărbat cu barbă și mustață, purtând pe cap o cușmă cu pană în partea dreaptă, îmbrăcat cu o tunică, pe umeri purtând o pelerină.
În partea inferioară, în cîmp roșu, se află două spice de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Efigia lui Mihai Viteazu de argint constituie arma vorbi-toare, făcând aluzie la denumirea localității.
Brâul undat reprezintă hidrografia localității, Lacul Sinoe.
Spicele de grâu și peștii semnifică activitatea specifică zonei, agricultura și pescuitul, iar numărul lor reprezentând satele ce alcătuiesc comuna.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp roşu, se află un manunchi de patru spice de grâu,
flancat de câte un ciorchine de strugure, toate de aur.
În vârful scutului în câmp albastru, se află Monumentul Eroilor "Mircea cel Bătrân", de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Monumentul Eroilor
"Mircea cel Bătrân" a fost ridicat în cinstea soldaţilor
căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial.
Ciorchinii de struguri şi spicele de grâu semnifică ocupaţiile de bază ale locuitorilor,
agricultura şi viticultura, iar numărul de spice reprezintă numărul de sate componente ale comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul
de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat şi tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în dreapta, în cîmp verde, se află 4 spice de grâu de aur.
În partea superioară, în stânga, în cîmp albastru, se află un ciorchine de strugure de aur cu frunze.
În partea inferioară, în cîmp albastru, se află un peşte de argint, văzut din profil.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Spicele de grâu simbolizează bogăţia pământului şi ocupaţia locuitorilor.
Ciorchinele de strugure reprezintă bogăţia viticolă a zonei.
Brâul undat de argint simbolizează fluviul Dunărea.
Peştele simbolizează ocupaţia locuitorilor din zonă, pescuitul, localitatea aflându-se pe malul fluviului Dunărea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.