Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, despicat şi retezat.
      În partea superioară, în cîmpul din stînga, pe fond roşu, se află aşezat un braţ drept armură, înarmat cu o secure, de aur.
      În partea inferioară, în cîmp de argint, se află în centru, pe o terasă neagră, trei spice de orez, verzi, flancate în partea de sus dreapta-stînga de cîte o potcoavă de culoare neagră.
      Fascia este însoţită, în partea superioară, de o vacă trecînd spre dreapta, iar în partea inferioară, un peşte înotînd, toate din argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Peştele şi brîul undat semnifică ocupaţia locuitorilor zonei, pescuitul, localitatea aflîndu-se pe malul fluviului Dunărea.
      Braţul înarmat face trimitere la locul de naştere al lui Mihai Viteazul, pe teritoriul actual al comunei aflîndu-se vestigiile vechiului Tîrg de Floci.
      Spicele de orez şi potcoavele simbolizează orezăriile şi hergheliile din zonă.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În dreapta, în câmp albastru, se află un vas ceramic de argint tip oală, cu trei rânduri de caneluri şi buză răsfrântă.
      În stânga, în câmp roşu, se află un snop de spice de grâu de aur.
      În vârful scutului, în câmp argintiu, se află o sondă neagră.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Vasul simbolizează vestigiile arheologice identificate pe teritoriul localităţii, aparţinând Epocii Fierului.
      Snopul de grâu şi sonda reprezintă bogăţia solului şi subsolului, precum şi ocupaţiile locuitorilor, agricultura şi extracţia petrolului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În cartierul 1, în partea dreaptă, în cîmp argintiu, se află o papură verde.
      În cartierul 2, în partea stîngă, în cîmp verde, se află un cap de berbec, de argint, văzut din profil.
      În cartierul 3, în vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un peşte şi un brîu undat, de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Papura face parte din flora zonei.
      Capul de berbec si pestele simbolizează principalele activităţi ale locuitorilor, zootehnia şi piscicultura.
      Brîul undat reprezintă rîul Ialomiţa, care străbate localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În primul cartier, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de grâu din care iese un caduceu, totul de aur.
      În al doilea cartier, în câmp albastru, se află o acvilă bicefală de argint.
      În vârful scutului, în câmp de argint, se află un stilou și o călimară de cerneală, care stau pe un teanc format din trei cărți, totul roșu.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicele de grâu și caduceul reprezintă activitatea specifică zonei: agricultura și comerțul.
      Acvila bicefală face trimitere la blazonul familiei Cantacuzino, proprietarul moșiei Miloșești.
      Teancul de cărți, călimara și stiloul fac referire la scriitorul Vasile Poenaru, născut în data de 22 august 1955 în comuna Miloșești.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      Pe fond albastru se află o colină de argint, aşezată pe o terasă de argint, străbătută de două fascii înguste, de culoare neagră.
      În cartier liber, în partea dreaptă, se află o tablă de şah cu opt pătrate negre şi opt albe.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Movila face trimitere la numele localităţii.
      Fasciile înguste redau simbolic şinele de cale ferată, localitatea fiind un important nod feroviar.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un tun de argint, uşor orientat un sfert spre stânga. Tunul este înconjurat în partea de jos a câmpului de o ghirlandă de frunze de stejar de aur.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un mănunchi de trei spice de grâu de aur.
      În partea stângă, în câmp argintiu, se află un personaj masculin stând în picioare, îmbrăcat în costumul tradiţional, având cămaşa cu mâneci largi, lungă până la genunchi şi pantaloni largi, de culoare albă. Deasupra cămăşii se află un ilic roşu cu dungi negre, cu câte patru nasturi negri, aşezaţi dreapta - stânga. Personajul poartă în picioare opinci negre, iar pe cap poartă o pălărie cu boruri mici şi panglică, uitându-se spre stânga.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicele de grâu şi coroana de stejar fac referire la bogăţia solului şi la cea horticolă din zonă.
      Tunul simbolizează luptele purtate pe teritoriul localităţii.
      Personajul în costum tradiţional reprezintă tradiţia populară a locuitorilor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un portativ format din cinci linii orizontale, paralele şi egal distanţate, pe care se află cheia sol şi flancată la dreapta de o ramură de stejar, iar la stânga de un buchet de trei spice de grâu, totul de aur.
      În partea inferioară, în câmp auriu, se află o îngrăditură de lemn şi piatră în jurul unui teren, iar în vârful scutului, se află un brâu undat albastru.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Portativul cu cheia sol face referire la dirijorul şi compozitorul Ionel Perlea, născut în Ograda în anul 1900.
      Buchetul de spice de grâu reprezintă activitatea de bază a locuitorilor, agricultura.
      Ramura de stejar simbolizează statornicia locuitorilor acestei comune, mărturie fiind cei doi stejari seculari din cartierul Dimieni.
      Îngrăditura, făcută din lemn şi piatră în jurul unui teren, face referire la denumirea comunei Ograda.
      Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii - râul Ialomiţa, care străbate comuna de la vest la est.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu undat de argint.
      În partea superioară se află 3 plante de porumb, dezrădăcinate, de aur.
      În vîrful scutului se află o bovină de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Plantele de porumb şi bovina reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor, iar numărul plantelor indică numărul satelor componente.
      Brîul undat simbolizează hidrografia localităţii, respectiv rîul Prahova, care străbate zona.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.
      În partea superioară, în partea dreaptă, în cîmp verde, se află un spic de aur.
      În partea superioară, în partea stîngă, în cîmp roşu, se află un braţ cuirasat, care ţine în mînă o sabie, totul de argint.
      În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află 4 valuri şi un vas, totul de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicul de grîu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
      Vasul ceramic semnifică descoperirile arheologice din zonă.
      Braţul cuirasat cu sabie reprezintă luptele pe care soldaţii români şi turci le-au dus pe teritoriul satului Crunţi, sat atestat în anul 1593.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.