| -----continuare----- |
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
În câmp verde se află un copac de argint, care se ridică din 7 coline, suprapuse, 4 şi 3.
Vârful este albastru.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Arborele din centrul scutului reprezintă stejarul secular din satul Borniş, monument al naturii.
Cele 7 coline reprezintă numărul colinelor pe care este aşezată comuna.
Talpa vălurită a scutului face referire la „Izvorul Maicii“ din localitate.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite , tipărit prin două fascii undate.
Câmp pe fond roșu, presărat cu frunze de stejar din argint, o fascie undată azur, încărcată cu o credință din argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificația corectă a celor două mâini împreunate cu o fascie undată albastră este „fascia undată“ și face
referire la numele satului Izvoare, iar credința din argint face referire la însurățeii a căror împroprietărire a stat la baza fondării satului Dumbrava Roșie.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef.
În şef, pe fond de argint, se află un cap de lup negru, văzut din lateral şi îndreptat spre dreapta.
În câmpul inferior, pe fond albastru, se află o plută de aur, formată din şase buşteni, cu cârmă, văzută de sus.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Capul de lup face referire la toponimul localităţii.
Pluta face trimitere la ocupaţia tradiţională a locuitorilor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, roșu,
cu vârful scutului sub formă de zid, compus din 7 rânduri de cărămizi de argint, rostuite negru, având deasupra 9 creneluri.
În partea superioară, ieșind din zid, se află un leu rampant ținând în laba dreaptă o sabie, totul de aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Zidul de cărămizi crenelat reprezintă Cetatea Nouă a Romanului din zonă.
Leul rampant ținând în laba dreaptă o sabie este un simbol preluat din stema familiei Bogdan aflată pe frontispiciul Conacului Bogdan de pe raza comunei Gâdinți.
Coroana murală cu un turn crenelat reprezintă rangul administrativ al localităţii, cel de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular tăiat cu marginile rotunjite.
În cartierul 1, sus, în cîmp roşu se află două spade încrucişate aurii.
În cartierul 2, jos, în cîmp argintiu se află 3 ghinde, aşezate două în partea de sus şi una dedesubt, poziţionată
între ele, colorate în fond verde, inclusiv capacele.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Scutul triunghiular respectă convenţia naţională privind stemele comunale.
Spadele încrucişate amintesc de lupta de la Hindău din anul 1395.
Cele 3 ghinde semnifică etimologia numelui localităţii - Ghindăoani.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut roșu, tăiat printr-o furcă îngustată și ondulată de argint, având la intersecție
un câmp circular de același metal, încărcat cu o roată roșie; în partea superioară se află însemnul Crucii Comemorative Elisabeta, de aur; în partea dextră se află o pană de scris de aur, așezată în bandă; în partea senestră
se află un spic de grâu de aur, așezat în bară.
Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn de argint.
Figura heraldică numită „furcă ondulată” reprezintă confluența râurilor Moldova și Siret.
Roata din câmpul central simbolizează moartea lui Vasile Ursu Nicula („Horea”) (1731-1785), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania, personaj a cărui amintire a fost preluată în numele comunei.
Însemnul Crucii Comemorative Elisabeta (reglementată prin Decretul Domnesc nr. 2.270/1878 în Monitorul Oficial al României nr. 224/1878) trimite la denumirea veche a localității („Elisabeta- Doamna”).
Pana de scris simbolizează creația literară a Otiliei Cazimir (1894-1967), născută în satul Cotu-Vameș.
Spicul de grâu trimite la ocupația tradițională a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, roșu, și un șef azur este încărcat
cu două pistoale haiducești din aur, încrucișate cu gura țevii în sus.
În câmpul scutului se află un râs (Lynx) din aur trecând spre dextra.
Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint și zidită negru.
Pistoalele haiducești din aur fac referire la haiducul Chifor (Nechifor), erou local din secolul al XIX-lea,
originar din Săcăleni, sat aparținător de comuna Poienari.
Râsul din aur este mobilă vorbitoare, făcând referire la pârâul Râsului, satul Poienari fiind întemeiat în poiana străbătută de acest pârâu.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.