Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.
      În interiorul scutului, dintr-un bastion format dintr-un zid de cetate crenelat argintiu se ridică un turn de argint cu trei ferestre deschise negre, având la bază o poartă cu grilajul ridicat, apărată de un leu şezând, de aur, văzut din profil spre dreapta, cu coada ridicată pe spate şi cu limba roşie scoasă. Din crenelurile bastionului se ridică un turn conic central roşu, flancat de câte un turnuleţ argintiu, cu fereastra neagră deschisă, cu acoperişul ascuţit, roşu. Din metereze iese, în dreapta-stânga bastionului, o terasă verde pe care sunt plasaţi câte un chiparos cu trunchiul negru şi coronamentul verde; la extremităţile fiecărui chiparos se află câte un oştean de argint, privind spre chiparos, îmbrăcat în armură completă cu coiful cu viziera trasă, având în mâna dreaptă/stângă o spadă ridicată.
      Bastionul este aşezat pe o terasă verde, iar vârful scutului de argint este undat.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu şapte turnuri crenelate.

                   Bastionul se referă la rolul cetăţii în apărarea localităţii.
      Leul reprezintă o imagine simbolică pentru ideea de putere şi curaj în luptă.
      Chiparosul face referire la bogăţia pomicolă din zonă.
      Grilajul reprezintă statutul privilegiat de cetate al oraşului în Evul Mediu.
      Întreaga compoziţie a fost inspirată de tradiţia heraldică folosită în perioada interbelică.
      Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
      În partea superioară, în dreapta în cîmp albastru, se află un clop de aur cu borul mic, cu patru rânduri ornamentale colorate după cum urmează:
      – rândul 1 - triunghiuri roşii cu vârful în jos;
      – rândul 2 - triunghiuri roşii cu vârful în jos cu romburi verzi intercalate;
      – rândul 3 - pătrate roşii şi albastre, intercalate, ornate cu mărgele roşii şi de aur;
      – rândul 4 - mărgele albastre surmontate de mărgele roşii, mai mici.
      Pălăria are în dreapta o pană de aur, orientată spre stânga.
      În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un fag cu ramuri şi frunze, totul de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o crenguţă cu două prune, floare şi frunze, orientată spre dreapta, totul de aur.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află trei piscuri de argint peste care broşează un brâu undat albastru.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.

                   Clopul simbolizează că oraşul Negreşti-Oaş este centrul tradiţional al regiunii istorico-etnografice numit Ţara Oaşului.
      Fagul reprezintă pădurile de foioase din zonă.
      Crenguţa cu prune reprezintă activitatea specifică zonei, pomicultura.
      Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii - râul Tur.
      Muntele cu trei piscuri semnifică forma de relief predominantă în zonă.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
      În partea superioară, în cîmp roşu, se află Sfântul Arhanghel Mihail de argint.
      În partea inferioară, în cîmp albastru, se află o fântână arteziană de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.

                   Sfântul Arhanghel Mihail este o moştenire heraldică istorică, fiind sigiliul vechi al localităţii.
      Fântâna arteziană simbolizează resursele naturale ale zonei, recunoscută pentru apele termale terapeutice.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat de argint.
      În prima partiţie, în cîmp albastru, se află o barză din profil spre dreapta de argint, cu ciocul şi picioarele de aur, ţinând în cioc un şarpe de aur.
      În a doua partiţie, în cîmp albastru, se află trei spice de grâu de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Barza, reprezentată tradiţional cu şarpele în cioc, se referă la faptul că Andrid este comuna cu cele mai multe berze din ţară, unde se ţine şi un festival al berzelor.
      Cele trei spice de grâu apar în sigiliul vechi al satului Andrid, precum şi în cel al satului Irina, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale comunei şi simbolizează ocupaţia de bază a localnicilor, agricultura.
      Brâul undat simbolizează pârâul Ier, care străbate comuna.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În partea superioară, în cîmp roşu, se află trei săbii şi două topoare, care se întretaie în partea de jos, totul de argint.
      Partea inferioară este reprezentată de fascii undate albastru şi argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Săbiile şi topoarele fac referire la descoperirile arheologice de pe teritoriul localităţii, şi anume depozitul de bronzuri descope-rit pe teritoriul fermei "Iungreis".
      Fasciile undate simbolizează atât etimologia numelui localităţii, cât şi râul Someş care străbate zona.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular despicat, având la dreapta, pe roșu, o căciulă înaltă de lână în formă de clopot cu tiv și un șnur care trece peste vârful acesteia, ambele negre.
      Modelul care împodobește căciula se compune din cinci cercuri albastre cu mici puncte de argint distanțate, iar între ele, pe fond roșu, modele geometrice de argint alternate cu puncte din aceeași culoare; la stânga, pe aur, o ramură de prun cu șapte prune în culori naturale cu frunze verzi.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Prunele fac referire la tradiția din zonă în cultivarea pomilor fructiferi, în special pruni, și producerea țuicii.
      Pălăria reprezintă tradiția culturală păstrată de-a lungul timpului de locuitorii comunei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în săritoare.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află o frunză de stejar de argint, orientată spre stânga.
      În dreapta, în câmp roşu, se află un buchet cu cinci spice de aur.
      În stânga, în câmp roşu, se află o făclie de aur.
      În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cerb de argint din profil, trecând spre dreapta.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Frunza de stejar şi cerbul reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.
      Buchetul cu spice de grâu simbolizează ocupaţia locuitorilor, agricultura.
      Făclia face referire la activitatea specifică zonei, sticlăria.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un ciorchine de struguri de aur.
      În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cap de berbec văzut din lateral, îndreptat spre stânga, de argint.
      În vârful scutului, în câmp de argint, se află o terasă verde cu un pom, tot verde.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Ciorchinele de struguri face aluzie la una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor — viticultura.
      Trofeul de berbec face referire la o altă ocupație specifică zonei — creșterea animalelor.
      Terasa și pomul fac aluzie la așezarea localității într-o zonă deluroasă, împădurită.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular triunghiular cu marginile rotunjite tăiat și despicat în partea inferioară.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un dragon cu cap de lup cu gura deschisă, care se continuă cu un corp de șarpe de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un copac verde dezrădăcinat, încărcat cu zece mere roșii.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un berbec de aur sărind din profil spre dreapta, cu copite de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Dragonul cu cap de lup și corp de șarpe reprezintă stindardul dacilor. Dacii liberi numiți aici "Dacii mari" sunt strămoșii oșenilor.
      Copacul și berbecul simbolizează ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura și creșterea animalelor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.