Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă neagră.
      În partea superioară, în cîmp albastru, central, este Monumentul de Independenţă, în culori naturale, în vîrful scutului, în cîmp de argint, cu brîu undat albastru, broşează o ancoră neagră.
      În dreapta scutului, în franc cartier, în cîmp de aur, se află un pelican în culori naturale.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu şapte turnuri crenelate.

                   Monumentul de Independenţă atestă reintegrarea Dobrogei la România în anul 1878.
      Ancora simbolizează activitatea portuară şi de construcţii navale a municipiului.
      Pelicanul sugerează că municipiul Tulcea reprezintă poarta Deltei Dunării.
      Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în formă de furcă.
      În prima partiţie, pe fond roşu, se află un strugure, cu o crenguţă şi două frunze, de aur.
      În cîmpul din dreapta, pe fond argintiu, se află un arbore dezrădăcinat, în culoare naturală.
      În cîmpul din stînga, pe fond albastru, se află o cetate de argint, cu trei turnuri inegale, aşezate pe patru dealuri, de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.

                   Strugurele şi arborele sunt simbolul bogăţiei zonei, vestită prin podgorii şi păduri.
      Cetatea aşezată pe dealuri a figurat în stema interbelică a localităţii, făcînd trimitere la stăpînirea romană din zonă, prima atestare documentară datînd din anul 1262.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În cîmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare şi ferestre, aşezată pe o terasă verde, ieşind din valurile de argint.
      Terasa verde este tăiată de un brîu crenelat de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.

                   Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podişul Dobrogei.
      Valurile simbolizează că localitatea a fost în Antichitate port la fluviul Dunărea.
      Cetatea este simbolul continuităţii acestei aşezări ca punct strategic fortificat încă din epoca bizantină.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
      În cîmp de azur se află un far de argint, însoţit în dreapta de o timonă şi în stînga de un soare, de aur.
      În vîrful scutului sunt amplasate două fascii undate, negre, cu marginile de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.

                   Farul este simbolul oraşului Sulina, axat pe activitatea maritimă patronată de Comisia Europeană a Dunării.
      Timona simbolizează activitatea portuară din zonă, iar soarele face trimitere la poziţia oraşului, care este cea mai estică localitate din România.
      Fasciile undate reprezintă braţul Sulina, unul dintre braţele navigabile ale fluviului Dunărea.
      Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în stânga, se află un ciocan şi o daltă de aur, dispuse în săritoare.
      În partea inferioară, în dreapta, se află o elice de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Dalta şi ciocanul fac trimitere la sculptorul Ion Jalea, care s-a născut pe aceste meleaguri.
      Brâul undat reprezintă pârâul Casimcea, care dă denumirea localităţii.
      Elicea simbolizează parcurile eoliene din zonă.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat și tăiat.
      În partea dreaptă, în câmp de argint, se află o salcie plângătoare, verde.
      În partea stângă, în câmp verde, se află un berbec trecând spre dreapta, de aur.
      În partea de jos, în câmp albastru, se află un pește de argint, înotând spre dreapta.
      Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Salcia face trimitere la numele satului Sălceni aparținător comunei.
      Berbecul și peștele semnifică ocupațiile specifice zonei, piscicultura și creșterea animalelor.
      Coroana murală cu un turn crenelat reprezintă rangul administrativ al localității, cel de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint.
      În cartierul I, în cîmp roşu, se află un turn de biserică, de aur, avînd acoperişul în formă de bulb de ceapă şi surmontat de o cruce. Turnul are o fereastră arcuită de culoare neagră.
      În cartierul II, pe fond albastru, se află trei tulpini cu papură şi doi nuferi de aur ieşind din valuri.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Turnul reprezintă principalul monument de arhitectură al comunei Chilia Veche, iar biserica cu hramul "Sfinţii Voievozi", care datează din secolul XIX-lea şi constituie un reper al comunei Chilia Veche, este alcatuită din turnuri înalte de 45 m.
      Nuferii şi papura simbolizează Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar valurile semnifică fluviul Dunărea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef.
      În şef, în câmp roşu, sunt reprezentaţi trei besanţi de aur.
      În partea inferioară, în câmp albastru, se află un cal de argint, ieşind din valuri de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Besanţii reprezintă tezaurul din secolele III-II î.Hr., descoperit pe teritoriul localităţii.
      Calul evocă legenda din Dăeni, reprezentând un conducător roman al unui castru de pe teritoriul localităţii, pe nume Dăian, al cărui cal s-a înecat în fluviul Dunărea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, cu bordură roşie, încărcată cu patru spice de grâu de aur.
      În partea superioară, la dreapta, se află un ciorchine de strugure cu frunze de aur, iar la stânga se află un copac dezrădăcinat de aur.
      În partea inferioară se află o biserică de argint construită în plan triconic cu două turle, cu pridvor închis, aşezate dreapta-stânga, de formă poligonală în vârf, iar deasupra fiecărei turle este aşezată o cruce latină; pridvorul este închis având o uşă neagră, iar de o parte şi de alta a lui se află câte o fereastră neagră.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Spicele simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii.
      Ciorchinele de strugure evocă bogăţia viticolă a zonei.
      Copacul înfăţişează plantaţiile pomicole din zonă, precum şi pădurile de fag şi stejar.
      Biserica simbolizează Mănăstirea Celic-Dere din localitate.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat
      În partea superioară, în cîmp roşu, se află o pisică sălbatică de aur, privind spre dreapta.
      În partea inferioară, în cîmp albastru, se află un caiac cu o pînză, 8 vîsle şi cîrmă, cu prova spre stînga, totul de argint; în dreapta caiacului se află o cruce cu braţe inegale asuprind o semilună, totul de argint; în vîrful scutului se află un brîu undat de argint, încărcat cu trei peşti negri, orientaţi spre dreapta.
      Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu un turn crenelat.

                   Pisica sălbatică simbolizează vechiul nume al localităţii, Pisica, precum şi Cotul Pisicii, cotitura în unghi drept pe care fluviul Dunărea o face în acest loc.
      Caiacul şi crucea asuprind semiluna semnifică legenda întemeierii acestei localităţi încă din secolul al XVIII-lea.
      Brîul undat şi peştii reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă, respectiv piscicultura.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.